În perioada 17-30 iulie 2017 Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş a desfăşurat o nouă campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului O arheologie a munţilor din Maramureş, proiect derulat în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române din Bucureşti.
Din colectivul de cercetare au făcut parte Bogdan Bobînă, Dan Pop şi Marius Ardeleanu (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare) şi voluntarii Simone Reuß (Univesitatea „Ludwig Maximilian” din München), Radu Totoianu (Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş), Ionuţ Codrea (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva), Călin Şuteu (Institutul de Arheologie Sistemică din Alba-Iulia), Patricia Taut, Vlad Săsăran, Dragoş Conţiu, Talida Roman (Consiliul Judeţean Maramureş) şi Bogdan Pâclişan (student la Univesitatea „1 Decembrie” din Alba-Iulia).
Obiectivele campaniei din acest an au vizat identificarea unor noi situri arheologice în Borşa, zona Pasului Prislop şi vecinătăţi, verificarea siturilor descoperite în anii precedenţi în vederea colectării de noi bunuri culturale mobile, investigarea locului numit Tarniţa Purcăreţului din localitatea Moisei, unde în anii 80 ai secolului trecut au fost descoperite un depozit de obiecte de bronz şi o aşezare de la finele epocii Bronzului, aceasta din urmă fiind atribuită culturii Suciu de Sus sau grupului Lăpuş (a doua jumătate a mileniului II î.Chr.).
În această campanie au fost investigate mai multe locaţii cu potenţial arheologic, mai cu seamă în ceea ce priveşte locuirea din epoca Mezolitică (10.000 î.Chr.). Astfel, mai multe piese litice specifice acestei epoci, au fost descoperite în punctele Vârful Sălăşinurile, Preluca sau Poiana Căprioarei, Valea Ursului din Pasul Bălăsimuri, platoul Coroboaiei, toate situate la altitudini de peste 1500 m. Aceste noi descoperiri se adaugă celor deja cunoscute din campaniile arheologice anterioare de la Poiana Ştiol, pârtia de schi din Pasul Prislop, stâna Gropşoare etc.
În acest an a fost identificată şi o staţiune probabil preistorică la Poiana Ştiol, mai multe fragmente ceramice fiind recoltate din acest loc.
De asemenea, în locul numit Poiana Fântânilor a ieşit la iveală un fragment ceramic lucrat la roată de culoare cenuşie care ar putea aparţine mileniului I d.Chr.
S-a revenit cu cercetări de suprafaţă pe vârful Geamănu, unde în anii 80 ai secolului trecut a fost descoperită întâmplător o ceaşcă de lut, databilă la sfârşitul epocii Bronzului, care se păstrează la Muzeul Rădăcinilor din cătunul Şesuri.
Au fost documentate o parte din vestigiile trecutului recent din Primul şi al Doilea Război Mondial, situate în Pasul Prislop.
Cercetările de teren vor continua şi în anii următori în vederea identificării de noi situri arheologice în această zonă.
Cercetările arheologice din acest an au fost finanţate de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Baia Mare şi INDFLOOR Group din Baia Mare.