EXPOZIŢIA NU POATE FI VIZITATĂ ÎN ACEST MOMENT, DATORITĂ LUCRĂRILOR DE RENOVARE EXECUTATE ÎN SPAŢIILE EXPOZIŢIONALE!
Expunerea începe prin reflectarea societăţii medievale din fostele comitate Maramureş şi Sătmar, teritorii administrative şi social-politice în care este cuprinsă aria actualului judeţ Maramureş. Patrimoniul expus este extrem de bogat, diversificat şi de importanţă majoră, oferind posibilitatea reconstituirii elementelor importante, specifice societăţii medievale. În majoritate, piesele provin din săpături arheologice sistematice, începute după 1960 în zonele Maramureşului istoric (Cuhea şi Giuleşti) şi Chioarului (Cetatea de Piatră).
Un segment important este rezervatoraşului medieval Baia Mare, de la atestarea documentară (1329), la dezvoltarea economică determinată de specificul minier al zonei. Bogăţiile subsolului (aur şi argint) expoatate sistematic, au atras după sine acordarea de privilegii, menţinând statutul de oraş liber regesc vreme îndelungată. Amintim privilegiul acordat de regele Matia Corvin în anul 1496 prin care se acordă dreptul de judecată deplină, oraşul obţinând astfel independenţa instanţei judecătoreşti (Jus Gladii), moment important în istoria locală reflectat în expunere prin simbolul acestui privilegiu, paloşul oraşului. Simbolurile mineritului, care a constituit principala ocupaţie a locuitorilor oraşului medieval, sunt prezente în expunere ca un leitmotiv: tiparul sigiliului octogonal (sec. XIV), mijloace de iluminat în subteran, recipiente specifice, greutăţi şi balanţe folosite în monetăria care a funcţionat mai bine de 500 de ani în oraşul Baia Mare. Colecţiile consistente de obiecte şi însemne de breaslă (sec.XV-XIX) atestă existenţa unui puls dinamic al vieţii sociale, meşteşugăreşti şi comerciale în oraşele medievale Baia Mare, Baia Sprie şi în împrejurimile acestora.
Pe baza principiului cronologic şi al tipologiei colecţiilor este reliefată ideea de unitate naţională a românilor începând cu unirea vremelnică sub sceptrul voievodului Mihai Viteazul până la desăvârşirea statului naţional unitar prin plebiscitul de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. Prin intermediul documentelor originale, al facsimilelor şi obiectelor cu valoare memorială sunt punctate momentele importante din mişcarea naţională românească prin contribuţia maramureşenilor şi a personalităţilor locale (Gheorghe Pop de Băseşti, preot dr. Vasile Lucaciu).
Cultura românească este ilustrată prin valoroase fonduri de carte, tipărituri şi manuscrise (colecţiile Petre Dulfu şi Ion Şiugariu), un loc important fiind acordat fotografiei ca document istoric. Viaţa social-economică, politică şi culturală locală din perioada interbelică este ilustrată prin afişe, fotografii şi obiecte tridimensionale.
