Monedă romană de bronz Constantius II
Moneda de față face parte din seria de 16 monede romane ce alcătuiesc colecția Pipaş a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, colecția fiind denumită astfel după numele colecţionarului Nicolae Pipaş de la care au fost achiziţionate monedele în anul 1988. Dintre cele 16 monede am reuşit să identificăm un număr de 13 monede, toate emise în perioada imperială între anii 88 p. Chr. şi 375 p. Chr.Moneda este realizată din...
Metoda RE-ORG de evaluare a depozitelor muzeale
Dăm start rubricii „Știați că … ?”, despre conservarea preventivă. Indiscutabil, specialiștii în domeniu cunosc aceste „noutăți”, dar cum bine știm „Repetitio est mater studiorum”. Știați că există o metodă de evaluare a depozitelor muzeale potrivit principiilor conservării preventive? Metoda RE-ORG dezvoltată de ICCROM împreună cu Institutul Canadian de Conservare(CCI) care în ultimii 10 ani a fost aplicată la peste 100 de muzee din...
„Atâta mureau că nu-i puteai dovedi cu îngropatul”
Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istoria omenirii (24) Izgonit în secolul al XVIII-lea din Apusul Europei, spectrul înfricoşător al ciumei şi-a găsit cămin în sud-estul continentului european, foarte apropiat de focarele de contaminare din Orient. Asia şi asiaticii erau vinovaţi pentru europeni de epidemiile de ciumă care au devastat continentul timp de secole, motiv pentru care Voltaire, în 1770, propunea alungarea...
Sfântul Haralambie, leacuri băbești și legenda din Bârsana
Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istoria omenirii (23) Lupta românilor împotriva ciumei a avut un sprijinitor în Sfântul Haralambie (sărbătorit în ziua de 12 februarie), despre care se credea că „ţine ciumile de păr şi le duce unde vrea dânsul”, reprezentat în biserici ţinând ciuma sub picioare şi legată cu lanţuri. Ca urmare, în spaţiul românesc se credea că harul de a putea alunga ciuma o aveau icoanele Sfântului...
Cămașa ciumei
Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istoria omenirii (22) În credinţele balcanice şi cele aparţinând Europei răsăritene, ciuma a fost reprezentată ca o femeie bătrână, uscăţivă şi urâtă, împotriva căreia se iau următoarele măsuri de protecţie magică: confecţionarea iei ciumei, tragerea brazdei în jurul satului, circumambulaţiuni rituale ale femeilor bătrâne goale şi despletite în jurul localităţii, prohodul şi bocirea păpuşii...