Cămașa ciumei
Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istoria omenirii (22) În credinţele balcanice şi cele aparţinând Europei răsăritene, ciuma a fost reprezentată ca o femeie bătrână, uscăţivă şi urâtă, împotriva căreia se iau următoarele măsuri de protecţie magică: confecţionarea iei ciumei, tragerea brazdei în jurul satului, circumambulaţiuni rituale ale femeilor bătrâne goale şi despletite în jurul localităţii, prohodul şi bocirea păpuşii...
O brățară de sapropelit descoperită la Ciumești
Descoperirea cimitirului de la Ciumești, punctul “Grajdurile C.A.P.”, datează din anii 60 ai secolului trecut. Cercetările arheologice au fost coordonate de Mircea Rusu de la Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj Napoca. În cadrul necropolei, din totalul de 35 de morminte celtice doar două au aparținut unor războinici. La acestea se adaugă și celebrul “mormânt cu coif”.Din totalul de morminte, o mică grupă (șapte)...
Din nou la Băsești
Vineri, 19 iunie 2020, echipa de lucru de la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș „a luat” din nou pe drumul Băseștilor pentru a continua demersurile de amenajare a Casei memoriale George Pop de Băsești. De această dată am reorganizat, în „salonul de primire” a oaspeților, expoziția documentar-istorică „George Pop de Băsești și Marea Unire a Românilor” expoziție realizată prin proiectul dedicat Centenarului Marii Uniri,...
Monedă romană de bronz Constantinus I: Urbs Roma
Moneda de față face parte din seria de 16 monede romane ce alcătuiesc colecția Pipaş a Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, colecția fiind denumită astfel după numele colecţionarului Nicolae Pipaş de la care au fost achiziţionate monedele în anul 1988. Dintre cele 16 monede am reuşit să identificăm un număr de 13 monede, toate emise în perioada imperială între anii 88 p. Chr. şi 375 p. Chr.Moneda este realizată din...
Cordoanele sanitare militare și sfârșitul epidemiilor de ciumă în Transilvania
Istoria pandemiilor și rolul pandemiilor în istoria omenirii (21) Transilvania a fost lovită din nou de ciumă între anii 1718-1719 şi 1741-1743. Austriecii au organizat un cordon sanitar pe linia Carpaţilor şi mai multe zone de carantină, izolând casele infectate, interzicând circulaţia în afara satelor, suspendând târgurile, înmormântările şi orice fel de întruniri, controlând strict mărfurile şi persoanele aflate în tranzit. Pentru...
Obiective turistice băimărene de altădată (I)
Orașul Baia Mare s-a bucurat de-a lungul timpului, de o faimă turistică și culturală, greu de imaginat în zilele noastre. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, oraşul a capătat noi elemente de identitate culturală trecând prin importante transformări în aspectul şi organizarea sa. Se formase deja, în oraş o intelectualitate, atât românească cât şi maghiară, vădit interesată de creşterea nivelului cultural al membrilor...